Uniunea Europeană impune reguli stricte pentru transparență în inteligența artificială

Comisia Europeană a anunțat luni un nou cadru de reglementări destinat să asigure transparența deplină în utilizarea sistemelor de inteligență artificială pe teritoriul Uniunii. Aceste orientări clarifică obligațiile prevăzute de Regulamentul (UE) 2024/1689, cunoscut sub denumirea de AI Act, și vor intra în vigoare la 2 august 2026.

Când se aplică noile prevederi

Articolul 50 din legislația europeană privind AI stabilește o serie de obligații de transparență care devin obligatorii din 2 august 2026, moment în care vor fi activate și competențele de control ale Comisiei și ale autorităților naționale. Pentru sistemele deja pe piață, furnizorii vor beneficia de o perioadă de tranziție suplimentară: obligațiile de marcare și detectare automată a conținutului sintetic vor deveni aplicabile abia din 2 decembrie 2026, oferind timp pentru adaptare.

Ce trebuie să facă dezvoltatorii de tehnologie

Furnizorii de sisteme interactive de AI, cum sunt chatboții și asistenții virtuali, vor trebui să proiecteze aceste instrumente în așa fel încât utilizatorii să fie clar informați că interacționează cu o mașină, nu cu o ființă umană.

Producătorii de sisteme generative de AI, capabile să creeze text, imagini, fișiere audio sau video, vor fi obligați să adauge marcaje în formate citibile automat. Aceasta va permite identificarea și detectarea conținutului artificial. Comisia Europeană lucreaza la o etichetă standardizată la nivel de UE pentru asemenea conținuturi.

Obligații pentru utilizatori și platforme

Reglementările nu se limitează la dezvoltatorii de tehnologie. Operatorii care implementează aceste sisteme (denumiți „deployeri" în legislație) vor trebui să informeze publicul în anumite contexte:

• atunci când distribuie materiale de tip deepfake
• când publică conținut generat de AI referitor la subiecte de interes public, fără verificare umană prealabilă
• când folosesc sisteme de recunoaștere a emoțiilor sau de clasificare biometrică

Scopul acestor măsuri este reducerea riscului de manipulare și dezinformare, într-un mediu în care devine din ce în ce mai dificil pentru oameni să distingă între conținutul creat uman și cel generat artificial.

Excepții și clarificări

Documentul Comisiei oferă și exemple concrete de aplicare, inclusiv o serie de excepții. De exemplu, corecțiile simple de ortografie și gramatică realizate cu ajutorul AI nu se supun acestor obligații de transparență.

Instrumente de conformare

Furnizorii și operatorii pot demonstra conformitatea prin aderarea la Codul de bune practici privind transparența conținutului generat de inteligență artificială, elaborat de experți independenți cu participarea sutelor de organizații din sectoarele public și privat. Comisia consideră că această abordare oferă mai multă claritate juridică.

Pe lângă orientări, Comisia dezvoltă ghiduri suplimentare și Biroul de asistență pentru Legea privind IA, care va funcționa ca centru de informare și explicații privind implementarea legislației.

La nivel național, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost propusă de Guvernul României ca autoritate de supraveghere și punct unic de contact pentru aplicarea AI Act, urmând să asiste companiile românești în procesul de conformare.

Ce se va schimba pentru utilizatori

Pentru publicul larg, aceste reguli vor face mai ușor de identificat momentele în care:

• interacționează cu un chatbot sau asistent virtual alimentat de AI
• se uită la un videoclip deepfake
• citesc un text generat automat pe o temă de interes public
• datele biometrice sau emoțiile lor sunt analizate automat de un sistem AI

Comisia Europeană și Consiliul pentru Inteligență Artificială consideră că aceste orientări, împreună cu Codul de bune practici, constituie instrumente esențiale pentru aplicarea corectă a noilor obligații de transparență în întreaga Uniune Europeană.